Facebook

Aș vrea să încep citând dintr-un mare PATRIOT: „Vine dușmanul și îți cere pământ? Dă-i puțin. Mai vine o…

Aș vrea să încep citând dintr-un mare PATRIOT: „Vine dușmanul și îți cere pământ? Dă-i puțin. Mai vine o dată? Mai dă-i puțin.” Călin Georgescu.
Dacă asta înseamnă patriotism, atunci nu ne mai trebuie dușmani. Dacă toți românii ar fi gândit așa, România nu ar mai fi existat demult. Probabil nici noi.

Pe 28 iunie 1940, România a cedat pământ: Basarabia și Bucovina de Nord. Problema este că a cedat și oameni. Două milioane de români au fost abandonați, iar pentru ei a fost începutul unei tragedii.

Soldatii rusi intrau noaptea cu forța în case. Verificau actele. Dacă numele tău era pe listă, auzeai sentința: „Sunteți deportați în Siberia.” Aveai 40 de minute să îți strângi viața într-un bagaj. Vina lor? Erau români importanți pentru comunitate. Iar românii trebuiau să dispară!

Unii nu au mai ajuns niciodată în Siberia. Au murit pe drum, înghesuiți în vagoane de marfă. Alții au fugit în România. Am copilărit lângă o astfel de familie. De la ei am aflat, pentru prima dată, cine a fost Eminescu.

Unii vor spune că a trecut mult timp și că Rusia s-a schimbat. Nu s-a schimbat. Tot își atacă vecinii și ocupă teritorii!

Credeți că celor care apără Moscova le pare rău pentru deportări? La Chișinău, în 2026, deputații comuniști au refuzat să se ridice pentru un minut de reculegere în memoria victimelor deportărilor staliniste.

La București, falșii patrioți au ajuns să captureze simbolurile naționale. Unii care nu au joburi s-au angajat ca patrioți. Urlă că iubesc România, se învelesc în tricolor, dar tin invadatorii rusii, in loc sa tina cu fratii basarabeni.

Vina este și a noastră că i-am lăsat. Că ne amintim de România o dată pe an, pe 1 Decembrie, cât să bifăm o postare pe Facebook. Pentru că noi nu am vorbit despre istorie, nu o cunoastem si o denaturează alții pe titkok.

Deși Rusia a omorât mulți români și s-a chinuit să omoare românismul din Basarabia, nu a reușit. Așa că, datorită romanilor de acolo, astăzi istoria ne mai acordă o șansă. Avem datoria morală să readucem Basarabia acolo unde îi este locul: în familia europeană și românească.

Acum ori niciodată!

Aș vrea să încep citând dintr-un mare PATRIOT: „Vine dușmanul și îți cere pământ? Dă-i puțin. Mai vine o…

Aș vrea să încep citând dintr-un mare PATRIOT: „Vine dușmanul și îți cere pământ? Dă-i puțin. Mai vine o…

Aș vrea să încep citând dintr-un mare PATRIOT: „Vine dușmanul și îți cere pământ? Dă-i puțin. Mai vine o…

Firmele din România au fost lovite puternic de scăderea puterii de cumpărare. Într-un asemenea moment, statul…

Firmele din România au fost lovite puternic de scăderea puterii de cumpărare. Într-un asemenea moment, statul ar fi trebuit să acționeze anticiclic: să susțină companiile, să lase mai mulți bani în economie și să le ajute să treacă peste criză. În alte țări, exact asta s-a întâmplat.

Ce a făcut, în schimb, statul român? În loc să sprijine mediul privat, concurează disperat și neloial cu firmele pentru atragerea de capital, prin nenumărate emisiuni de titluri de stat. Când companiilor le scad vânzările, statul le crește taxele. Le-a complicat viața, le-a împins și mai mult în criză, iar când ai impresia că nu se poate mai rău, apare și presiunea controalelor și a amenzilor. În disperarea de a colecta mai mult la buget, statul folosește legi făcute atât de ambiguu încât aproape oricine poate fi amendat.

Dacă pentru multe companii situația este grea, pentru cele din agricultură a devenit deja infernală. Agricultura este lovită din toate părțile: război la graniță, creșterea prețului petrolului, secetă, costuri tot mai mari și piețe instabile. Băncile fug de fermieri, nu îi mai creditează, iar până și refinanțarea a devenit aproape imposibilă.
Singurii bani pe care mulți fermieri se mai puteau baza erau subvențiile.

Ce face statul? Îi îngroapă și aici. Deși auzim mereu cât de importantă este agricultura pentru România și cât de mult trebuie susținută, statul nu este în stare nici măcar să plătească la timp banii promiși. Subvențiile ar fi trebuit plătite încă din decembrie, dar mulți fermieri nu și-au primit nici acum banii, bani care oricum vin in mare parte de la UE
.
În schimb, dacă o firmă nu își plătește taxele la timp, statul vine imediat cu penalități, popriri și executări. Când statul are de plătit, nu se întâmplă nimic…

Firmele din România au fost lovite puternic de scăderea puterii de cumpărare. Într-un asemenea moment, statul…

Pe 28 iunie 2026, la ora 18:00, în Piața Universității din București, ne strângem pentru o zi pe care România…

Pe 28 iunie 2026, la ora 18:00, în Piața Universității din București, ne strângem pentru o zi pe care România nu are voie să o uite. Voi fi unul dintre organizatorii și speakerii evenimentului.

Nu ne întâlnim doar ca să comemorăm, ci ca să arătăm că memoria, demnitatea și adevărul istoric nu se negociază. Sunteți bineveniți să participați, altfel „pentru ca răul să triumfe, este suficient ca oamenii buni să nu facă nimic.”

Astăzi

Am ajuns ca unii care nu știu limba română să urle că sunt mari patrioți.

Am ajuns să ne uităm istoria și să o lăsăm rescrisă pe TikTok.

Am ajuns ca alții să țină cu invadatorii ruși și să-și urască frații basarabeni.

Am ajuns să ne amintim de România doar de 1 Decembrie, mai mult pentru poze și modă decât din convingere.

Am ajuns să ne amintim doar de victoriile istorice și să avem impresia că totul a fost ușor. Uităm sacrificiul, frica, deportările, foametea, oamenii care au murit, oamenii care au rezistat și oamenii care au plătit pentru ca noi să putem vorbi astăzi liber.

Și da, este și vina noastră. Pentru că noi am tăcut.
Ajunge!

Atunci

Cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord, pe 28 iunie 1940, în urma ultimatumului sovietic, este una dintre cele mai tragice zile din istoria României. Evenimentul a dus la schimbarea granițelor naționale, la pierderea a milioane de cetățeni, la deportarea și deznaționalizarea acestora.

Pe 28 iunie 1940, în România a fost declarată zi de doliu național. Întreaga țară a păstrat un minut de reculegere. Toate clădirile au arborat drapelele tricolore îndoliate. La Palatul Regal, pavilionul a fost coborât în bernă. Tramvaiele, autobuzele și automobilele au purtat stegulețe îndoliate. În fața Palatului Regal, un grup de cetățeni a îngenuncheat timp de un minut, conturând una dintre cele mai puternice imagini ale acelui moment istoric.

Pe 28 iunie 2026, la ora 18:00, în Piața Universității din București, ne strângem pentru o zi pe care România…

Cum a fost 2025 pentru OnLeaf?A fost un an în care am sacrificat eficiența pe termen scurt ca să construim…

Cum a fost 2025 pentru OnLeaf?A fost un an în care am sacrificat eficiența pe termen scurt ca să construim mai solid pe termen lung.

Mutarea la Iași și repunerea pe picioare a brandului Ohvaz ne-au consumat multă energie, timp și resurse. Au fost luni în care lucrurile ar fi putut merge mai simplu, mai repede, mai comod. Dar uneori, ca antreprenor, alegi drumul mai greu pentru că știi că acolo se construiește ceva mai serios.

Ohvăz este pe o altă firmă, dar a devenit companie soră pentru Onleaf. Și cred că această decizie va conta enorm pe termen lung. Onleaf se adresează adulților, iar Ohvăz se va adresa copiilor. Două branduri diferite, dar construite pe aceeași idee: produse bune, sănătoase și fără compromisuri inutile.

Ținta noastră a fost mereu să dublăm cifra de afaceri de la an la an. Și am reușit. Puteam mai mult? Cu siguranță. Dar mai mult nu înseamnă întotdeauna mai bine.

Puteam construi cu bani mai mulți, dar prea mulți bani, prea repede, te pot face să sari peste lecții importante. Când ai resurse mai puține, ești obligat să fii creativ, atent și eficient. Foarte multe companii nu dispar pentru că nu cresc, ci pentru că cresc prea repede, prea brusc și fără structură în spate.

Am făcut și profit. Iar pentru mine profitul trebuie să existe în fiecare an. Profitul este testul de sinceritate al unei afaceri. Îți arată dacă produsul, munca și modelul economic chiar funcționează.

Onleaf este într-o etapă de dezvoltare în care profitul foarte mare nu este neapărat scopul principal. Dacă rămâi cu prea mult profit pe hârtie, plătești taxe pe bani pe care poate ar fi fost mai bine să-i reinvestești în utilaje, oameni, stocuri, marketing sau produse noi.

Nu suntem listați la bursă, nu avem fonduri de investiții în acționariat și nu trebuie să alergăm după cifre frumoase pentru alții. Așa că putem construi în ritmul nostru.

În 2026 am lansat divizia de B2B, Deshidratot.ro, care ne va permite să livrăm către HoReCa, să avem rulaje mai bune de stocuri, să cumpărăm mai eficient și, în timp, să devenim importator pentru anumite materii prime care nu se găsesc în România.

În curând lansăm primele ceaiuri reci Onleaf și va trebui să mai lansăm și alte produse, pentru că încă avem un portofoliu prea mic. Aici este una dintre cele mai grele părți: lansarea unui produs durează mult, mai ales când nu vrei să faci compromisuri.

Daca 2025 a fost anul în care am întărit fundația, 2026 trebuie să fie anul în care construim mai curajos peste ea.

Cum a fost 2025 pentru OnLeaf?A fost un an în care am sacrificat eficiența pe termen scurt ca să construim…

Cum a fost 2025 pentru OnLeaf?A fost un an în care am sacrificat eficiența pe termen scurt ca să construim…

În plin scandal politic, am prezentat în cadrul unei conferințe internaționale organizate de FEAA -…

În plin scandal politic, am prezentat în cadrul unei conferințe internaționale organizate de FEAA – Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor Iași o idee simplă: Bursa de Valori Bucuresti nu scade puternic doar pentru că există tensiuni politice. Scade atunci când politica se transformă în cost economic.

Acest cost poate lua forma unor taxe noi, a unor ordonanțe neașteptate, a creșterii riscului fiscal, a deteriorării situației bugetare, a conflictelor instituționale, a modificărilor bruște de reglementare sau a impredictibilității guvernamentale.

Am analizat perioada 2010-2024, urmărind ședințele în care indicele BET a scăzut cu peste 2%, în timp ce indicele german DAX nu a scăzut cu mai mult de 1%. În multe dintre aceste situații, diferența dintre evoluția celor doi indici a depășit 3 puncte procentuale, sugerând că declinul pieței românești nu poate fi explicat exclusiv prin factori externi sau prin sentimentul general al piețelor europene.

Analiza a identificat 26 de ședințe relevante în care scăderea indicelui BET pare să fie asociată cu evenimente politice, fiscale sau administrative produse în România.

Următorul pas este dezvoltarea acestei cercetări într-un articol academic care să analizeze modul în care riscul politic și fiscal local este reflectat în evaluările companiilor listate la Bursa de Valori București și în reacțiile investitorilor.

În plin scandal politic, am prezentat în cadrul unei conferințe internaționale organizate de FEAA -…

În plin scandal politic, am prezentat în cadrul unei conferințe internaționale organizate de FEAA -…

Pe cei ca mine, părinții nu i-au învățat educație financiară. În casele noastre nu se vorbea despre…

Pe cei ca mine, părinții nu i-au învățat educație financiară. În casele noastre nu se vorbea despre investiții, randamente sau libertate financiară. Se vorbea despre facturi, datorii, salariu, rechizite și „vedem noi cum ne descurcăm”.

Ca să faci educație financiară, trebuie să ai bani pe care să îi gestionezi. Noi, de multe ori, nu gestionam banii. Gestionam lipsa lor.

Prima noastră lecție despre bani nu a venit dintr-o carte. A venit din grija părinților, din facturile puse pe masă, din acel „nu se poate acum” pe care îl înțelegeai fără prea multe explicații.

Copiii de azi, adulții de mâine, trăiesc într-o altă lume. Au bani mai devreme, au opțiuni mai multe, au acces la carduri, aplicații, reclame, influenceri și tentații la fiecare pas.

Dar au și modele greșite.

Este plictisitor să spui că ai făcut bani după ani de muncă, disciplină, greșeli și reluări de la zero. Nu face audiență omul care muncește, plătește taxe, ține oameni lângă el și construiește încet. Face audiență omul care se laudă.

PRO TV anulează Imperiul Leilor, o emisiune despre antreprenoriat, și introduce Cămătarii care elogiaza un mod de viata care duce la puscarie. Pe social media, Pescobar face audiență, în timp ce antreprenorul care muncește pare plictisitor. Aici este pericolul!

Copiii ajung să creadă că banii se fac repede, că succesul trebuie afișat agresiv și că valoarea unui om stă în ce arată, nu în ce construiește.

De aceea educația financiară nu mai este un moft. Este o formă de protecție.

Am participat la lansarea unor cărți despre educație financiară pentru copii, publicate de Editura Gama.

Și m-am bucurat să văd că există oameni care încearcă să le explice copiilor banii pe limba lor, înainte să le explice internetul banii pe limba lui.

Pentru că nu trebuie să îi învățăm pe copii doar cum se fac banii. Trebuie să îi învățăm și cum să nu se piardă pe ei în goana după bani.

Pe cei ca mine, părinții nu i-au învățat educație financiară. În casele noastre nu se vorbea despre…

Mai întâi cade Guvernul.

Mai întâi cade Guvernul.
Apar dronele.
Șeful Armatei este anchetat.
Sistemul bancar este lovit cu amenzi record.

Se dorește haos în țară. Câte cozi de topor avem, de fapt, în interior?

Oare ce urmează?

Mai întâi cade Guvernul.

Când crezi că ești prost, amintește-ți că Primăria Iași a adus din Franța rămășițele lui Grigore Alexandru…

Când crezi că ești prost, amintește-ți că Primăria Iași a adus din Franța rămășițele lui Grigore Alexandru Ghica, ultimul domnitor al Moldovei, le-a plimbat prin ceremonii, discursuri, poze și bășini oficiale, ba i-a dus sicriul și la Cotroceni.

După ce s-a terminat circul și nu au mai avut nevoie de el pentru imagine, cei din Primăria Iași și-au dat seama că trebuie să-l și îngroape undeva. Și abia atunci s-au apucat să caute un loc.

Mare fan al personalităților moarte, cu mormintele cărora se pozează des, chiar le face slujbe , pentru că o personalitate moartă nu poate să zică „nu”, primarul se ceartă acum pe amplasament cu Comisia de Cultură.

Momentan, au trecut 7 luni. Las Fierbinti!

Când crezi că ești prost, amintește-ți că Primăria Iași a adus din Franța rămășițele lui Grigore Alexandru…