recenzie

Radu Beligan – intre acte

Actorul Radu Beligan, un om care a citit și memorat foarte mult, a jucat și regizat un număr impresionant de piese. Eram convins că va ști să își povestească și să își regizeze propria carte.

Începe cu o dedicație adresată “copiilor mei”, iar miza crește — omul vrea să lase ceva urmașilor de care să fie mândru.

Știți acele persoane care postează pe Facebook și, la un moment dat, adună postările și fac o carte? Exact asta face și autorul, doar că a adunat ce a scris într-un carnețel. Însă, într-un carnețel, nu ai număr de like-uri sau comentarii, așa că nu ai nicio idee cât de bine îți iese ceea ce faci. Iar el nu o face deloc bine. Nu avem niciun pic de context ca să înțelegem ceea ce este scris, pentru că “postările” sunt datate doar cu zilele săptămânii — “luni-duminică”.

Limbajul este frumos, dar, din păcate, nu transmite nicio emoție — parcă vorbește despre altcineva. Nu spune nimic memorabil. Ca și Cornel Dinu, povestește despre cine s-a întâlnit, dar, spre deosebire de Dinu, el nu se laudă, ci evocă acele persoane pentru a le omagia, așa că poate fi o carte mai puțin plictisitoare pentru “microbiștii de teatru”.

Omul Radu Beligan, acest “monstru sacru” pentru unii, pentru mine este doar un “monstru”.

Când toți intelectualii erau anticomuniști, el era un mare susținător al comunismului, ceea ce l-a ajutat să ajungă în funcții importante.

Nu avem dovezi că a fost informator la Securitate, dar, cum ar zice procurorii, “avem suspiciuni rezonabile”, având în vedere prieteniile sale cu liderii comuniști. Nici după Revoluție nu s-a delimitat de comunism.

Mai mult, s-a afișat constant cu PSD, apogeul fiind atunci când i-a făcut campanie lui Victor Ponta.

Oameni ca el se regăsesc și astăzi în universități și, în general, în tot ce ține de stat — pensionari care, în loc să stea la pensie, rămân la joburi deși nu mai sunt competenți și blochează promovarea tinerilor, tineri care de multe ori le fac munca în locul lor, în timp ce ei iau banii.

Radu Beligan își favoriza actorii din generația lui și îi marginaliza pe cei tineri. A dus la extrem această obsesie și deține recordul de cel mai în vârstă actor (97 de ani), pentru că toți ceilalți s-au retras înainte de a ajunge să uite replicile și să strice spectacolele, așa cum a făcut domnul Beligan

Vasile Szakacs – Bursa explicata simplu

Vasile a scris acesta prima carte pentru a “lasa copiilor ceva scris din experienta lui de 15 ani” – de lasat banii facuti pe bursa, nu zice nimic. La fel o ameninta si Tudor Arghezi pe Mitzura, “nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte, decât un nume adunat pe o carte” si pana la urma i-a lasat si bunuri, dar i-a lasat si numele, pe baza caruia PRM a bagat-o in Parlament – Vasile, cu numele lui de familie, sigur nu avea loc in PRM.

Nu sunt un fan al analistilor care fac analiza tehnica pe instrumente cu lichiditate mica, al celor care mereu spun “o sa urce, dar daca scade pana la un anumit punct, atunci scenariul se invalideza”, al celor care nu isi asuma nimic, sau al celor care fac analize pe termen lung, unde intervin foarte multi factori.

Vasile nu intra in niciuna din aceste categorii. El posteaza pe facebook si anunta cand vede un top sau un bottom pe indicii americani – de cand il urmaresc, i-a iesit si sunt surprins. Nu am o explicatie de ce functioneaza, poate daca un numar suficient de oameni cred in analiza tehnica, atunci acestia vor actiona conform analizei si devine “self fulfilling prophecy”.

Este cea mai buna carte scrisa in limba romana despre analiza tehnica! Pentru ca este singura… Am mai citit si alte carti in engleza, care erau rigide si foarte teoretice, de parca erau manuale scolare. Pentru prima data vad si eu explicata logica din spatele unor patternuri.

Multumesc, “tata”!

Cei care schimba jocul

Buffet, Musk, Gates?

Nu, avem antreprenori acasa, fara parinti bogati sau influenti!

“Cei care schimba jocul” este o carte, dar ar putea fi 7 carti, una pentru fiecare antreprenor.

Impresia generala este ca toti acesti oameni au reusit pentru ca au avut un plan bine pus la punct. Povestile sunt neromantate si se concetreaza pe multitudinea de probleme avute si cum de multe ori si-au dat singuri cu tesla, neavand habar ce fac. Au fost niste oameni obisnuiti, deschisi mereu la nou si care au fost neobisnuit de motivati in a reusi, chiar daca succesul a venit dupa varsta de 40 de ani (asa e cand nu bagi in crypto)

Este de departe cea mai buna carte pe care am citit-o anul acesta si face cat multe cursuri.

In Bucuresti si Soviet Russia, nu vine Bolt-ul la tine, tu trebuie sa vii la Bolt.

Inconjurat de idioti – Thomas Erikson

Dupa titlu pare scrisa de Corneliu Vadim Tudor.

Daca o citesti, o sa te intelegi mai bine si o sa stii sa ii anticipezi pe altii.

Chiar si asa, unii oameni raman idioti si imprevizibili, pentru ca stiinta inca nu a evolutat atat de mult.