
Mihai Bendeac consumă alcool și droguri cu un scop nobil – pentru a avea ce să povestească în cărțile sale, iar cu banii obținuți din vânzări să îi poată dona copiilor. E un fel de “estetica uratului”.
Dacă în primul volum nu eram convinși de afirmația sa că a folosit droguri doar în Olanda, în această carte recunoaște deschis că lucrurile au stat altfel si chiar le face propaganda.
Doar pentru a soca, oferă si multe detalii personale care nu erau necesare, unele scarboase. De asemenea, insistă obsesiv asupra faptului că a avut relații cu foarte multe femei, probabil o are mica, de simte aceasta nevoie.
Publicul îl cunoaște pe Mihai Bendeac ca actor, iar mulți cititori ar fi fost interesați mai degrabă de povești din lumea teatrului sau televiziunii. Cu toate acestea, el evită aceste subiecte și se concentrează în schimb pe luptele sale cu diverse dependențe.
Fiind cunoscut pentru umorul său, te-ai aștepta ca această carte să fie una amuzantă, nu este si include multe scrisori de la fani, in care sunt povestite drame.
“Draga Mihai” pare să fie o carte scrisă pe fugă si Bendeac are o parere mult prea buna despre el ca sa se mai straduiasca, ceea ce o face dezamăgitoare.
Follow me